În orice colectivitate de oameni sunt evidenţiate mereu aspectele triste ale vieţii, nefericire, nemulţumire, îngrijorare, frică, dezamăgire, disperare şi durere. Sunt între noi oameni atât de deznădăjduiţi, încât au ajuns să creadă că pentru ei viaţă nu mai are sens. Fiecare dintre noi avem momente de agonie şi deznădejde, important este să nu ne lăsăm doborâţi. Un caracter puternic se construieşte luptând cu viaţa, iar victoria depinde de atitudinea pe care o adoptăm în diversele situaţii prin care trecem. Putem trăi fericiţi şi senini, în ciuda oricăror greutăţi de care ne lovim, dacă vom învăţa cum să lăsăm grijile noastre în mâna lui Dumnezeu.
Vizionarea unui filmuleţ pe YouTube, mi-a fost sursa de inspiraţie pentru aceste rânduri M-a impresionat până la lacrimi povestea lui Tony Melendez, un om simplu, greu încercat de copil, dar care a reuşit să-şi depăşească neputinţa fizică, şi-a întemeiat o familie şi a găsit sensul vieţii.
Eu cred că merită să vă faceţi timp câteva minute pentru a urmări filmul de mai jos.
Cu totii avem suisuri si coborasuri in viatza noastra insa mie cel putin de fiecare data Dumnezeu mi-a dat puterea sa infrunt acele greutati si sa le depasesc.Trebuie sa luptam pt ceea ce ne dorim altfel nu putem obtine nimic, doar dezamagiri!
Cel care vrea să evite suferinţa, să o ţină departe de el, ţine departe însăşi viaţa şi măreţia ei; nu poate să fie slujitor al adevărului şi astfel slujitor al credinţei. Nu există iubire fără suferinţă – fără suferinţa renunţării la noi înşine, a transformării şi purificării eu-lui pentru libertatea adevărată. Acolo unde nu există nimic care să merită să se sufere pentru el, însăşi viaţa îşi pierde valoarea. (Sursa: http://www.ercis.ro)