Invalidul si crocodilul

“Invalidul şi crocodilul” ar putea fi titlul unui film de artă, o dramă tulburătoare despre soarta nedreaptă a invalizilor împinşi de nevoi în gura crocodililor. Am convingerea că, la vizionarea peliculei, oamenii vor plânge cu “lacrimi de crocodil” şi inima li se va strânge în piept de revoltă. “Invalidul şi crocodilul” ar intra cu siguranţă în rândul capodoperelor cinematografice. Singurele mele temeri sunt legate de titlu sub care va deveni cunoscut în diverse colţuri ale lumii. Din ziarul Gândul am aflat că în China, “Knocked Up”, comedia din 2007, a rulat sub titlu: “O noapte, o burtă mare”.  În Franţa, comedia “Home Alone” (“Singur acasă”) a fost rebotezată “Mi-a fost dor de avion, mamă”, iar în Germania,  titlul filmului “Die Hard: With a Vengeance” (“Greu de ucis”) a fost tradus “Mori încet, acum mai mult ca niciodată”. Având în vedere aceste titluri ridicole, mă tem că rezultatul va fi infidel spiritului filmului. Cum ar suna “Crocodilul pofticios” ori “Dacă nimeni nu te vrea, crocodilul nu te va refuza”?

Privind indicatorul din imaginea alăturată, de provenienţă africană, în mintea mea răsar inevitabil întrebări: să fie adevărat? Ar vrea cineva să ne vadă mestecaţi de crocodili? Ce lighioane de la noi ar putea lua locul crocodilului? Dar nu vă mai plictisesc cu posibile răspunsuri, ci vă spun că de azi înainte voi fi mult mai cuminte, înţelegător, răbdător şi mulţumitor.

Sa fie calul vinovat?

Am găsit un filmuleţ trist pe Video News. O doamnă se chinuie din răsputeri să urce în şaua unui cal. Calul n-o doreşte în spinarea sa, pentru că ştie cât poate duce. Femeia nu realizează că poartă cu dânsa un “bagaj” peste puterile căluţului, se simte nedorită şi izbucneşte în plâns. Calul râde în sinea lui, şi în acelaşi timp se simte eliberat de o mare povară. De această dată a scăpat cu bine.

(mai mult…)

A ramas fara pensia de invaliditate, dupa ce a dansat breakdance in timpul unui show TV

Nu poate să meargă prea bine dar dansează breakdance! Este povestea lui Fred Bowers, un pensionar britanic în vârstă de 73 de ani. Bărbatul a rămas fără pensia de invaliditate după ce a dansat în timpul celebrului show “Britain’s Got Talent”.

Citeşte toată ştirea pe antena3.ro

Pe moş Fred l-au păpat rău tălpile şi s-a gândit să facă puţină mişcare. Nimic rău în asta, mişcarea e chiar indicată. A dansat doar un breakdance neconcludent la televizor, autorităţile s-au sesizat imediat, şi i-au făcut omului aşa o mare nedreptate. Câtă lipsă de compasiune, chiar aşa, să-i taie bietului om pensia de invaliditate.

La noi e “raiul” pensionarilor pe caz de boală. Unii dintre ei sunt atât de “neputincioşi” încât reuşesc să facă faţă cu brio la 2 – 3 servicii. Spre deosebire de confraţii occidentali, pensionarii noştri bolnăviori sunt oameni harnici, discreţi şi mult mai inteligenţi. Aceştia nu se grăbesc să-şi etaleze energia şi pofta de viaţă la televizor.

(mai mult…)

Scrisoarea unui copil despre bunici

În “Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi”, e o cărticică de meditaţii zilnice, am citit scrisoarea nostimă a unui copil despre bunici. M-a amuzat şi mi-a amintit de mama unei vecine. Era o bătrânică mică de statură, trecută de 80 de ani, veselă şi vorbăreaţă. Ani de-a rândul a venit în casa noastră, lângă patul meu, şi mi-a povestit mereu aceleiaşi poveşti. Dar nu m-a deranjat, probabil pentru că eram singurii adulţi din bloc care aveau timp de rememorare a poveştilor de mult ştiute.

“O bunică este o doamnă care nu are bebeluşii ei. Îi plac fetele şi băieţii altor oameni. Un bunic este o bunică bărbat. El merge la plimbare cu băieţii; discută despre pescuit şi lucruri de genul acesta. Bunicile nu au altceva de făcut decât să fie acolo. Ele sunt atât de bătrâne că nu trebuie să joace periculos sau să alerge. Este suficient să ne ducă cu maşina la magazin unde se află calul de jucărie şi să aibă mulţi bani la ele. Sau dacă ne duc la plimbare, ele se opresc pentru a ne arata lucruri cum ar fi frunze drăguţe sau omizi. Ele nu ar trebui să zică niciodată “grăbeşte-te”. De obicei bunicile sunt grase, dar nu prea grase pentru a nu reuşi să ne lege şireturile. Poartă ochelari şi lenjerie amuzantă. Îşi pot da jos dinţii şi gingiile. Bunicile nu trebuie să fie deştepte, ci doar să poată răspunde la întrebări precum: “de ce Dumnezeu nu este căsătorit?” Bunicile nu vorbesc aidoma copiilor aşa cum fac musafirii noştri pentru că e greu de înţeles. Când ne citesc, ele nu sar peste poveşti şi nu se supără dacă este aceeaşi poveste de fiecare dată. Fiecare ar trebui să aibă o bunică, mai ales dacă nu au televizor, fiindcă ele sunt singurii adulţi care au timp”.

Sursa: Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi

Laughing Baby

Un filmuleţ care m-a amuzat copios, personajul principal este un copil adorabil.

(mai mult…)