Intrebari de securitate la contul Yahoo. Parole puternice

M-a rugat un prieten să-l ajut să recupereze parola unui cont de Yahoo. Intrase pe acel ID cu numai o săptămână în urmă şi, din motive necunoscute, nu mai reuşea să se logheze. Cum nu avea setat nici un email secundar pe care să poată primi noua parolă, am intrat pe Yahoo.com şi am urmat paşii: 1) Sign In; 2) I can’t access my account; 3) I forgot my password; 4) My Yahoo! ID is… ; 5) I can’t access any of the above ; 6) Please answer your secret question; 7) New Password.

Pare complicat, nu-i așa? Nu este deloc complicat, dimpotrivă, m-a surprins în mod neplăcut uşurinţa cu care am preluat controlul asupra contului de Yahoo al prietenului meu. Imediat am realizat că şi contul meu este uşor atacabil şi am “închis” imediat posibila intrare. Dar nu m-am oprit aici, ci am încercat să văd dacă şi alte conturi sunt la fel de vulnerabile. Şi din trei conturi testate (conturi ale unor prieteni), am avut două succese şi jumătate. La două dintre conturi am ajuns până la pasului 7, mai trebuia să tastez doar parola aleasă de mine; iar la cel de-al treilea am ajuns până la jumătatea pasului 6, mai trebuia să ghicesc cum se numea căţelul pe care l-a avut în copilărie. Nu mi-a luat mai mult de 5 minute să ajung la pasul 7 (e drept, cunoșteam persoanele…), şi asta m-a făcut să scriu acest articol.

Probabil aţi înţeles deja că posibila vulnerabilitate se află la pasul 6, unde trebuie trecute două răspunsuri la întrebările de securitate pe care noi le-am ales atunci când ne-am creat contul. Şi cum unii dintre noi am ales răspunsuri foarte simple (Ex. Prima maşină? Răspuns: dacia. M-am născut? Răspuns: alba. Prenumele mamei? Răspuns: maria. etc), cu gândul să nu le uităm, am lăsat o portiţă uşor de deschis de care oameni rău intenţionaţi ar putea profita. Posibila intrare se “zăvoreşte” uşor de la My Profile – Account Information – Sign-In and Security – Update password-reset info, unde trebuie să alegeţi/creaţi întrebări cu răspunsuri greu de ghicit (Ex. Cum arată uşa de la sufragerie? Răspuns: decartonnaspa78). Apoi, pentru siguranța contului Dvs., notaţi răspunsul sau faceţi o captură de imagine.

Mi-am schimbat întrebarea de securitate şi la contul meu Google. Oricum, la Google treaba e ceva mai bine făcută, adică dacă ai setat anterior o adresă de email secundară şi doreşti să recuperezi parola uitată, Google nu te lasă să urmezi paşii de recuperare cum face Yahoo, ci îţi trimite parola direct la adresa secundară. Ambii giganţi, Google şi Yahoo, oferă şi opţiunea de recuperare a parolei prin SMS, dar în România -cel puţin deocamdată- această opţiune funcţionează numai pentru contul Google.

Şi nu vă speriaţi de cei care spun că sparg conturi de messenger cu nu ştiu ce programe. Din ceea ce ştiu, e aproape imposibil să reuşească asta. Noi singuri trebuie să învăţăm să ne păzim conturile, prin întrebări de securitate cu răspunsuri grele şi prin alegerea de parole puternice.

Eu cand scriu, scriu

De o săptămână mă lupt cu căldura, noaptea nu am somn şi ziua nu reuşesc să fac mai nimic. Mă răcoresc puţin cu ajutorul ventilatorului care este pornit încă de dimineaţă, şi cu batista umezită în apă rece. Ciudat e faptul că în urmă cu doar două săptămâni m-am luptat cu frigul. Am avut momente din zi în care am stat cu căciula pe cap şi acoperit ca în timpul iernii. M-a scuturat frigul pe când stăteam în balcon, şi duminică trecută, după ce-am ieşit de la biserică, n-am reuşit să mai merg în oraş din cauza transpiraţiei reci care m-a adus aproape de un frison. Paralizia m-a făcut tare sensibil, atât la frig cât şi la căldură.

Dar n-am mai scris un rând pe blog de vreo două săptămâni, şi astăzi mi-am propus să trec peste lipsa dorinţei de a face ceva şi să scriu măcar câteva rânduri. N-am stat chiar în repaus total, pentru că n-am putut. A trebuit să actualizez de trei ori două galerii foto; o galerie mi-a scos peri albi. Alte două zile m-am ocupat de site-ul prietenilor mei de la Florida Construct, a trebuit să pun câteva materiale noi şi am împrospătat două bannere. Seara am stat în balcon şi până la ora 23, la aer. Mai puţin aseară, când balconul a fost mai degrabă cuptor.

Sâmbătă am reuşit să ajung pentru prima dată la “Drumul Dragostei“, o pensiune frumoasă din apropierea oraşului Alba Iulia. Pensiunea e situată în imediata apropiere a şoselei care duce în comuna Vințu de Jos. În urmă cu mulţi ani, pe locul acela era o plantaţie de hamei şi chiar lângă plantaţie erau terenuri agricole pe care eram duși în practică înainte de 1990. N-am mai mers pe acel drum din iunie 1997, când am fost la pescuit pe o baltă din apropiere. Acolo, pe malul apei, împreună cu doi prieteni, am plănuit scurta vacanţă la mare care mi-a schimbat destinul. Până la data accidentului, parcurgeam acel drum cam de trei ori pe săptămână, spre pieţele din Cugir, Orăștie și Hațeg. Acum peisajul este complet schimbat, adică în loc de teren agricol și plantaţii, sunt pensiuni, restaurante și hale uriaşe construite de diverse companii.

Iar m-am lungit cu detaliile, ce să fac, nu pot să nu-mi amintesc. La “Drumul Dragostei” am mers cu un scop precis, acela de a fi alături de Sorin şi Naomi, în cel mai special moment al vieţii lor: ceremonia cununiei religioase. Mă simt binecuvântat că am fost martor la o festivitate cu un farmec aparte, într-o locaţie superbă. M-a impresionat profund TOTUL!

Printre băncuțele aşezate meticulos era întins un covoraş alb, pe care au păşit familiile celor doi miri, domnişorii şi domnişoarele de onoare, şi mireasa la braţul tatălui său. În partea din faţă era un cadru din lemn lăcuit peste care erau trecute mai multe fâşii de pânză albă. Mirii s-au aşezat pe băncuţa lor, în locul pregătit special pentru ei, de unde puţeau fi văzuţi de toţi nuntașii. În dreapta mirilor era aşezat un trunchi de copac pe post de amvon, iar în stânga, sub un cort alb, se aflau tinerii responsabili cu muzica.

Eu am stat în partea stângă, pe terasa unei camere de la pensiune, la umbră. M-am pregătit şi pentru soare, cu umbrelă şi cămaşă cu mâneca lungă; vara trecută mi-am pârlit ambele mâini de la coate în jos şi am avut mâna dreaptă umflată două săptămâni. N-am rămas la recepţie, deşi mirii și-au dorit asta. Şi mie mi-ar fi făcut o deosebită plăcere, dar a trebuit să accept că sunt neputincios. Și cred că am luat cea mai bună decizie. După ce ne-am întors acasă, amândoi –eu și mama mea- am picat laţi, eu am dormit ca mort vreo patru ore. Închei prin a mulţumi şi pe această cale celor care au făcut posibilă deplasarea mea: Dana U., Ionică O., Florin S. şi Adrian T.. Apreciez efortul şi disponibilitatea dumneavoastră!

Pentru diseară am plănuită o nouă ieşire în oaza mea de verdeaţă, printre muşcatele mamei, de unde priveliştea este mereu surprinzătoare. În balcon, desigur, unde altundeva?

Afirmatii despre minciuna

Zi de zi ni se vand gogosi, unii oameni sunt satui, altii inca mai poftesc. Poate e timpul potrivit pentru o “hrana” furnizata de unii oameni importanti de-a lungul istoriei.

Cei mai mincinosi sunt aceia care nu mai au nici pentru ei adevarul. (Nicolae Iorga)

Adevarul asteapta, minciuna este tare grabita. (Alexandru Vlahuta)

Minciuna este ca un bulgare de zapada, cu cat il rostogolesti, cu atat se face mai mare. (Martin Luther)

Minciuna nu poate lua nimic din adevar, precum negura nu poate face ziua mai mica. (Nicolae Iorga)

In casa curata a sufletului, paianjenul minciunii a se prinde nu are loc. (Dimitrie Cantemir)

Totdeauna omul trebuie sa-si inchida gura cat poate pentru adevarul care pare minciuna. (Dante)

Exagerarea este ruda cea mai apropiata a minciunii. (Richard Wurmbrand)

Minciuna in vorbe nu-i altceva decat expresia starii interioare a sufletului. (Platon)

Sursa: Samanta Buna – GBV

Miercuri seara mi-am cautat jumatatea

Miercuri seara am cautat pe google “matrimoniale pentru persoane cu handicap” si am accesat site-ul Interactiuni.ro. Aproape imediat m-au plesnit dupa cap mai multe anunturi care nu merita a fi mentionate, dar am gasit si cateva care m-au facut sa zambesc. Par usor naive, probabil ca sunt sincere, nu stiu. Nu obisnuiesc sa intru pe site-uri cu anunturi matrimoniale, nu am nici un cont pe site-uri de acest gen si nu am trimis nici un anunt prin care sa-mi caut “fericirea”. Nici nu mai am curaj sa fac asta, pentru ca mi-am vandut Dacia, n-am studii superioare si locuiesc cu mama.

Cateva anunturi…

Barbat , 42 de ani ,singur ,ploiesti , cu handicap din 1986,studii ase-finante la fara frecventa .acum pensionar. gospodarie ma plimb cu masina , o dacie 1300 adaptata , permis conducere 1995. caut o fata cu virsta 18-42 ani pentru prietenie , relatie de lunga durata ,casatorie.

Atentie !!! tinar 30-182-96 kg caut tinara supla care are intentia de a se casatori !! nu este o gluma !!!astept sms de prezentare sau suna,la orice ora,nu deranjezi,, locuiesc singur !

Nu stiu cum sa intru sincer, dar eu caut o fata sa ami fie iubita, dar as vrea sa fie frumoasa , tandra si de incredere.nu caut fete care sa fie dupa banii sau mai stiu eu ce anume.

Barbat, 42 ani ,cu handicap din 1986 .,ploiesti singur ,studii superioare , locuinta si auto propriu,dar nu astea conteaza , conteaza sufletul omului …

Barbat de 35 de ani caut fericiea ( doresc cunostinta cu o femeie)

38 ani,casa..masina etc,de familie respectabila,fara obligatii,caut tinara serioasa,foarte draguta,slabuta,de familie buna,fara obligatii,numai pentru o relatie serioasa,daca nu te incadrezi nu deranja …

Lucruri de nimic, care ne vor duce inspre nimic

De puțin timp s-a încheiat “Marșul pentru normalitate” și peste puțin timp va începe “Marșul pentru diversitate”. După părerea mea, ambele manifestări nu fac altceva decât să ridice “garduri” între oameni, și înjurăturile aruncate peste garduri sunt expresia urii. Da, dreptul de a protesta este garantat de orice stat democratic, dar cred că trebuie să ne folosim de acest drept cu responsabilitate pentru probleme cu adevărat importante. Mi s-a părut de prost gust și “dansul pinguinului” sau versurile cântecului “Mama lor”. De-a dreptul amuzantă mi s-a părut o doamnă grăsuță bine care, la un protest care a avut loc cu câteva luni în urmă, striga cât o țineau puterile: “Noi ce mâncăm? Noi ce mâncăm?”

Ar trebui să ne lăsăm de prostii și să ne preocupăm de lucruri serioase. Trăim vremuri teribile și nu se întrevăd semne de îndreptare în viitorul apropiat. Trebuie să încetăm să mai căutăm vinovați pentru dezastrul în care ne aflăm, pentru că vinovați suntem cu toții. Acum ar trebui să căutăm să fim uniți. N-am auzit de “Marșul pentru îndurare”, doar suntem o țară creștină și ne considerăm oameni cu frica lui Dumnezeu. N-am văzut la TV oameni cu capul plecat înaintea lui Dumnezeu, care să spună: “Doamne, iartă-ne!”, “Dumnezeul nostru, îndură-te de noi și dă-ne înțelepciune să depășim acest moment greu!” Am văzut numai lucruri de nimic, care ne vor duce înspre nimic.